Izvorul Mureşului

Izvorul Mureşului este o localitate montană la poalele Hăşmaşului Mare (1793 m), pe versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m) staţiune recreativă ce şi-a primit numele de la izvoarele râului Mureş, aflate pe teritoriul localităţii. Staţia de cale ferată reprezintă punctul cel mai înalt (850 m) a căii ferate circulare ce străbate Secuimea. Pe DN 12 se află la 45 km de Miercurea-Ciuc şi 23 km de Gheorgheni, la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Mureşului şi Oltului.

Izvorul Mureşului este o localitate specifică care are casele înşiruite pe linia drumului naţional, un centru de recreere a tineretului de renume naţional. Partea dinspre Gheorgheni este cunoscută şi sub denumirea de “Marosnyíre”. Căpâlna aflată pe lângă izvoarele Mureşului a fost construită de către părintele Ébner Jenő.

Locul din centrul satului, nu departe de șosea, la vest de aceasta, la poalele muntelui Gretes (Geréces), unde la altitudinea de 866 m există un mic izvor este desemnat de localnici ca izvorul râului – probabil din considerentul, că este ușor accesibil turiștilor. Locul este cunoscut și ca Izvorul Turistic al Mureșului. Dar specialiștii precizează, că izvoarele adevărate sunt sus, la 1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru în apropierea Vârfului Fagului, și localnicii, pe primii câțiva km îl cunosc sub denumiri variate: pârâul Varului, pârâul Baci sau pârâul Fórika, afluent al pârâului Mare, și se varsă în acesta în apropierea stației de cale ferată.

Originea denumirii Mureş: provine din cuvintele celtice muor= mlaştină, baltă şi acha=râu, deci moraha râu băltos, mlăştinos. Denumirea săsească Miersch, Muresc, este cel mai aproape de această formă arhaică, după părerea lingviştilor.

Pragul – pasul – ce leagă cele două bazine intramontane ale Ciucului şi Ghiurgheului este în acelaşi timp şi graniţa dintre masivele Harghitei şi al Gheorhenilor cu toate că, din punct de vedere geologic vîrful Greţeş (1126 m) aflat la sud de acesta nu este de origine vulcanică, ca restul masivului Harghitei. După calculele lui Szigyártó Gábor (1906) cumpăna apelor dintre bazinele Oltului şi a Mureşului în această zonă este de 33 km lungime, şi are o înălţime medie de 1283 m.

Regiunea are un puternic caracter rural. Conform datelor recensământului din 1992 localitatea are 801 locuitori.

DN 12, strada principală a localităţii este paralelă cu albia Mureşului şi trece peste acesta numai în locul numit Poiana Popii. Imediat după acest pod, la vest începe rezervaţia naturală “După Luncă”. Mlaştina După Luncă aflat la confluenţa Mureşului, pârâului Senetea şi a pârâului Ponk, la vest de DN 12 la 2 km de aşezare este zonă de protecţie a naturii. Are o suprafaţă totală de 40 de hectare, cu un strat de turbă de grosime între 2-3 m.

Regiunea este populata de oameni care păstrează și cultivă cu adevărat și astăzi tradițiile populare.

Obiective turistice în Izvorul Mureșului:

  • Izvorul Mureşului are o nouă biserică catolică, construită în locul capelei vechi. În curtea parohiei se află o clopotniţă care are in componenţă una din curiozităţile locale – clopotul adus din Italia de către Dr. Kurkó Alajos.
  • Biserica reformata
  • Din 1999 în Izvorul Mureşului există şi mănăstire şi biserică ortodoxă sfinţită de P.S. Ioan Selejan episcopul Covasnei şi Harghitei.  Mănăstirea ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” are sărbătoare prăznuită la data de 15 August.
  • Staţiunea de tineret este azi una din cele mai importante centre de recreere de tineret din ţară. Cele câteva decenii de existenţă s-au concretizat în numeroase facilităţi turistice, staţiunea dispunând de pârtie de schi de bună calitate.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.